epistola

mi se povesteste cu entuziasm istoric
inca o victorie in fata nu stiu carui functionar obosit care a pierdut trenul
in noua organigrama nu mai e calator la clasa I, ci pedestru in gara, trag de el tunelistii
ii citesc naratorului pe fata foamea, ii e mai mare gura decat capul
casca ochii, gesticuleaza, isi misca soldurile gratios, creste volumul, mareste viteza discursului
ma fac ca pricep
zambesc complice si pana sa ma dezmeticesc sunt langa usa
nu-i prost naratorul, intelege, intoarce capul si-mi spune sa plec
alaturi se citesc articole despre cum sa ne hranim sanatos
inregimentati-va la regim dupa grupa de sange
a mea este otravitoare, nu va atingeti, ca musc si n-ati vrea sa turbati
langa fereastra, din profil, vorbeste filosoful
despre Anselme din Canterbury, rascumparare, satisfactie si merit
pufneste intr-o injuratura cu morti
si conchide ca bataia e rupta din rai
apoi tace si se transfigureaza, bland, intr-un iepure de lemn
in perimetrul de productie se croseteaza povesti muritoare din lumea celor mici la suflet

in garsoniera am lasat inima unui chinuit vlastar de bambus
si a celui mai iubit dintre pamanteni.